De două zile, mă plictisesc groaznic pe YouTube. Merg dintr-o melodie în alta. Ascult piese vechi cu care am crescut toţi şi pe care, din păcate, mulţi nu mai dau doi bani azi.
Cum am zis şi într-un comentariu pe care l-am lăsat la o piesă, de când România a descoperit muzica house, nimeni nu mai ştie să scoată ceva cu un sound diferit. Şi, mă rog, poate o să îmi spuneţi că artişti ca Puya scot piese o dată la o lună-două, dar nu mă refer la rap. Mă refer la muzica propriu-zisă. Muzica cântată. Muzica ce azi se rezumă la patru versuri pe o strofă lipsită de orice fel de mesaj.
Ce e trist e că sunt puţini artişti români care chiar fac muzică. E mai mult decât de plâns. De mai bine de un an, tot ce pot să ascult e house. Am înţeles că ne place, e dansabilă şi se vinde, dar ce e prea mult e prea mult. Am trecut de limita normalităţii când vine vorba de chestia asta. Şi nu e ok!
Acum doi-trei ani, ăsta era unul din lucrurile care încă mai mergeau bine în ţară. Acum... Pe orice post de muzică românească aş da, aud acelaşi sunet enervant (deja mă zgârie pe timpane sunetul ăla sacadat de pe fundalul oricărei piese) şi văd aceleaşi clipuri. Cluburi, fete îmbrăcate sumar, lume care dansează, un tip mişto la platane, maşini, machiaj şi bulevardul Magheru!
Ok, dacă sunteţi fanii noii mişcări din muzica românească, o să mă înjuraţi în comentarii, dar dacă nu, vreau să vă întreb. Cum suportaţi, nene? Trăiţi în România, nu aveţi altă alternativă decât posturile româneşti şi tot ce auziţi e house. Cum pot nişte oameni normali să suporte aşa ceva?
Eu nu dau drumul la televizor des din lipsă de timp şi de interes, dar când dau, îmi vine să mă urc pe pereţi. Muzica străină e singura muzică normală la ora asta. Şi ce mi se pare îngrozitor e că ăştia care s-au trezit că fac house peste noapte încep să aibă succes şi afară!
Se duce naibii tot din ce în ce mai mult. Vorbesc despre muzică pentru că e peste tot în jurul nostru. E parte din vieţile noastre şi este din ce în ce mai proastă. Chiar sunt curioasă cine nu e de acord cu mine.
Ce v-aş ruga foarte frumos
În primul rând, pentru cei care vor să afle cine sunt şi cam care-i faza cu mine, daţi un click pe "Lex. şi nimic mai mult". Apoi, v-aş ruga să îmi lăsaţi feedback. Fie pozitiv sau negativ. Nu mă deranjază criticile. Vreau să ştiu ce am făcut bine, ce am făcut rău, unde trebuie să mai lucrez, ce aţi vrea să vedeţi de la mine, de-astea.
În rest, tot ce pot să zic e...
Enjoy!
duminică, 21 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Mi-a placut ultima propozitie.
RăspundețiȘtergereAcum ceva timp iti ziceam ca e enervanta, dar nu ai vrut sa ma crezi.
Acum ai zis chiar tu ca devine frustrant, si este dureros de adevarat ce scrii, in general.
Abia astept sa te intorci ca sa-ti arat compunerea mea despre Blood On The Dance Floor.(Da,stiu, Catalina imi da cele mai tari teme ever).
Si, sincer, chiar as vrea s-o arat nu numai tie.
Si, intradevar, astia care apar peste noapte mai ajung sa aiba si succes, iar astia care canta muzica buna (check out Sophisticated Lemons) nu ajung mai niciodata populari.
Tare as vrea sa stiu de ce.
si referitor la muzica veche...
RăspundețiȘtergereo cireasa amara e inima meaaa\:d/
mai stii?;;)
love ya'. <3
Te inteleg. Nici nu mai stiu cine ce melodie canta, pentru ca toate sunt la fel, au acelasi sunet tampit pe fundal si.. sunt identice, ba! Ca sa nu mai zic ca n-au absolut niciun mesaj. "Sun is up". Asa, si?
RăspundețiȘtergere"There's no time time time for sleeping sleeping
We're going out out out no sleeping sleeping tonight."
Si eu ce sa fac cu asta? Frate, de ce nu este Nickelback la radio? De ce nu este Rascal Flatts? De ce nu este Vescan? Green Day? Evanescence? I mean.. muzica pe care toti oamenii normali o asculta, ba!
God help Romania.
[de ce vad doar acum postarea asta? :|]