Ce lipseşte? Mi-au venit blugii pe care i-am comandat şi îmi vin perfect, nici lui nu-i simt lipsa pentru că ştiu de el, nici altceva nu mă deranjază. Ai mei sunt bine, eu sunt bine, totul e perfect. Şi atunci? Ce e cu mine?!
Am văzut un film prost. După ce am venit acasă arătând ca la 26 de ani, nu ca la 16, mă simt mai murdară decât orice trotuar din Bucureşti, deşi nu am motive. Nu am făcut nimic greşit, nu am făcut nimic anormal, n-am furat sistemul. N-am făcut niciun pas în afara regulilor, promit! Şi atunci? Atunci ce-i cu mine? Ce am? Rimelul îmi apasă greu pe gene, încă nu m-am demachiat. Ce mă leagă de ceea ce creierul meu îmi spune că sunt?
Nu pot să dorm. E prea cald. E o străină în corpul meu, eu nu mai ştiu ce sunt.
esti tot tu..o alta tu
RăspundețiȘtergereda. esti tot o tu..doar putin schimbata
RăspundețiȘtergereE greu cand te pierzi si nu mai stii cine esti.Majoritatea nu stim cine suntem,daca intrebi o persoana sa spuna 3 calitati fizice si 3 morale despre ea va sta destul de mult timp sa se gandeasca,pentru ca nu stam niciodata sa ne gandim la descrierea noastra,sa ne gandim al punctele noastre bune si la cele rele.Poate te-ai schimbat,incearca sa -ti intelegi noua persoana,oricum,undeva in adanc esti tot tu si indiferent prin ce schimbari vei trece sa nu uiti ca tu trebuie sa fii cea mai importanta pentru tine.
RăspundețiȘtergere