Ce v-aş ruga foarte frumos

În primul rând, pentru cei care vor să afle cine sunt şi cam care-i faza cu mine, daţi un click pe "Lex. şi nimic mai mult". Apoi, v-aş ruga să îmi lăsaţi feedback. Fie pozitiv sau negativ. Nu mă deranjază criticile. Vreau să ştiu ce am făcut bine, ce am făcut rău, unde trebuie să mai lucrez, ce aţi vrea să vedeţi de la mine, de-astea.
În rest, tot ce pot să zic e...
Enjoy!

joi, 10 mai 2012

La mulţi ani?

La mulţi ani? Nici nu ştiu. E parcă impropriu spus gândindu-ne că nu mai eşti pe-aici, că nu mai pot să te sun şi să-ţi povestesc tot ce se întâmplă, sau să ajung la tine în trei ore. Nu, o să îmi ia ani de zile să ajung acolo unde eşti tu, dacă mai ajung vreodată, dacă raiul nu s-a închis cu adevărat pentru ăştia ca mine.
Azi e ziua ta. Era? A fost? Doare să vorbesc la trecut. Tu nu mai eşti, nu mai exişti şi nu te mai poţi întoarce oricât am vrea noi să te aducem înapoi. Ai fi avut o vârstă respectabilă acum, 77 de ani cred că e ceva. Te-aş felicita şi ţi-aş cumpăra flori dacă aş fi cu tine, dacă aş mai putea să fiu.
Nu ai mai apucat ziua asta. Te-ai ofilit ca o floare şi ai băgat capul în pământul din care ai răsărit, sub zăpadă, în ajunul Crăciunului. Toată natura moare. Oamenii fac parte din ea. Tu nu mai eşti, dar amintirea ta va rămâne. Deşi poate nu poţi să mă auzi, la mulţi ani! 

Aceeaşi eu,
Ioana.

2 comentarii:

  1. Of.. :( trista postarea.M-a emotionat.. sincer.. imi pare rau..

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu o sa spun de ce o zic.. Dar eu mereu am senzatia ca cei care au murit pentru mine ma aud. Trebuie sa te fi auzit!

    RăspundețiȘtergere