Muzica

Muzica. Ce e de fapt? Ceva ce îţi iese întâmplător în cale? Poate. Pentru mine, a fost ceva ce mi-a ieşit întâmplător în cale, dar am ştiut să primesc cu braţele deschise şi să mă bucur din plin de ceea ce avea să-mi schimbe viaţa simplă, plictisitoare şi neînsemnată.
După un timp, a devenit o parte din mine. Nu mai puteam să fac nimic fără ea. Şi crede-ţi-mă că e ciudat ca, în timp ce profa de fizică dictează, când nu se aude nimic, singurul lucru care să se audă să fie muzica din căştile tale. Dar asta nu m-a oprit. Muzica m-a ajutat mereu şi a fost mereu lângă mine când am râs sau când am plâns. 
A ştiut să-mi ofere exact ceea ce am dorit. A fost prietenul care nu m-a dezamăgit niciodată şi mi-a fost alături mereu atunci când am avut nevoie de ea. Un zâmbet sau o lacrimă au fost mereu la o distanţă de un play. Şi am apreciat asta mereu.
Niciodată nu mi-a cerut nimic la schimb pentru tot ce a făcut pentru mine. Şi acum ştiu că mulţi se vor întreba "ce poate să facă o simplă melodie aşa de special?", dar poate să facă multe. Odată cu faptul că a devenit parte din mine şi din viaţa mea, ocupă un loc total deosebit. Pentru că "parte din mine" nu sunt mulţi sau multe.
Nu se rezumă tot la mesaj, negativ sau stil, ci la cum priveşti. Privind din afară, poţi spune că e ok ca mod de relaxare. Eu şi mulţi alţii am văzut-o ok ca stil de viaţă.
Ţie ce ţi-a schimbat viaţa?